Pe 25 ianuarie am început un challenge nou: am decis să învăț să mă machiez.
Anul trecut am tot făcut provocări de 30 de zile. Cea mai ”în afara zonei mele de confort” a fost aceea de a purta rochii și fuste timp de 30 de zile la rând. Am reușit. Am învățat multe lucruri din ea. Am mai făcut și altele: 30 de zile de ”slow-down”, 30 de zile de ”regim spartan de viață” (o combinație de sport, dietă, somn etc.), 30 de zile fără zahar (spre surpinderea mea am reușit). Am tot povestit pe facebook despre ele.
Toate fac parte din angajamentul meu față de mine însămi de a nu mă plafona și a încerca lucruri noi. Nu îmi e ușor și uneori eșuez. Uneori îmi iese. Important este să reflectez despre cum a fost și…să îmi iau ceva învățăminte din proces. Mai ales…I enjoy the ride no matter what! Când reușesc, adaug un nou obicei la stilul meu de viață. Astfel, fac design de viață ongoing.
Mi-am setat niște obiective foarte clare:
- să încerc diverse stiluri, culori, să exersez anumite tehnici
- să învăț tehnici noi de pe youtube
- până la final să am minim 5 variante de machiaj care îmi plac, potrivite pentru contexte diferite
- să fiu capabilă să aplic machiajul din oricare din cele 5 variante de machiaj în maxim 20 de minute
Și motivele mi-au fost clare:
- când sunt machiată sunt mai sociabilă și mai îndrăzneață
- mă simt mai veselă, efectivă îmi schimbă starea de spirit (la fel ca o cafea, dar fără cofeina și drumurile la toaletă)
- iubesc culorile. Un makeup artist mi-a zis că îmi stă bine doar cu mov și roz și asta folosesc de vreo 10 ani…cred că e timpul să văd dacă are dreptate sau e doar un mit
- de fiecare dată când m-a machiat altcineva nu am fost pe deplin mulțumită…deci e cazul să mă ocup eu însămi de subiect
Ei bine au trecut mai mult de 30 de zile. Nu am reușit să fac 30 de machiaje în 30 de zile, așa că am decis să ajustez această ”călătorie aventuroasă” și am zis să FAC 30 de machiaje indiferent de cât de mult timp îmi va lua. A fost nevoie de 6 săptămâni.
Ce concluzii am tras din această aventură:
- Primul machiaj a durat…mult – 30 de minute. Și nici măcăr nu creionasem sprâncenele și nici contouring / umbre nu aveam cu ce să fac. De pe la al 10-lea încolo am devenit mai abilă și dura cam 10-12 minute cu totul. Am reușit și sub 10 minute, dar ceva mai simplu, fără fond de ten, umbre, sprâncene.
- E mai ușor decât pare o dată ce înveți ce categorii de produse există și decizi ce e pentru tine și ce nu. Pentru a experimenta rapid, poți ruga pe cineva să îți împrumute farduri în diverse culori. Apoi decizi ce cumperi și ce nu.
- Ca să arăți ca din revistă / photo-shooting profi, trebuie să te împaci cu ideea că va dura 60 de minute no matter what.
- Ce arată bine live e foarte spălăcit în poze. Cu varianta care arată bine în poze… nu prea mă tentează să ies pe stradă
- Doamnele din jur m-au luat mai în serios – la bancă, în diverse magazine, la training-uri. De ce? Am întrebat și răspunsul a fost că ”normal că ești mai respectuos cu o tipă îngrijită”. Așadar, cel puțin la mine în oraș, îngrijită = fardată, sociabil = respectuos.
- De când mă știu, din momentul în care mă decid să ies pe ușă până când ies pe ușă nu se scurg mai mult de 30-40 de minute. Machiajul nu încape mai deloc aici. Deci dacă vreau să mă machiez înainte de a ieși pe ușă trebuie să îmi rezerv timp pentru asta. Așadar practic întreg sistemul de programare, practic…cum arată o zi din viața mea, se modifică. Nu sunt dispusă să fac asta. Nu mă caracterizează. Așa că machiajul pentru mine va rămâne o activitate plăcută pentru ocazii deosebite.
- A fost extraordinar să mă privesc în oglindă atât de mult timp. A fost un timp valoros cu mine însămi. Având părul scurt, nu e nevoie să mă pieptăm, la ieșirea pe ușă aruncam o privire în oglinda full-size din cap până în picioare și atât. De data asta…în 6 săptămâni am petrecut 30 x 15 minute în medie = 450 de minute cu mine. Adică aproape 8 ore. Aleg make up-ul oricând în loc de meditație, yoga etc. Datorită acestor ore, mă iubesc mai mult. Și…știu mai bine cum arăt. Dacă închid ochii pot să parcurg fiecare centimetru de pe fața mea. Mi se pare fascinant. Cel mai bun tratament împotriva anxietății. Side-effect: îmi crește încrederea în sine.
Ce sfaturi am de dat celor care nu se machiază din motive asemănătoare cu cele povestite mai sus?
Pe scurt:
- Te poți simți bine în pielea ta oricum, dar dacă vrei ca pielea ta să și arate bine, folosește măcar un demachiant, tonic și o cremă de față seara
- Folosește un ruj sau luciu de buze ziua, un roz în obraji și un rimel. Te vei simți mai feminină și cei din jur te vor observa mai des
- În prezent un aspect îngrijit, aparent, însemnă o față fardată. Nu ca o mască…dar ceva natural, ce îți vine la îndemână. Poate doar un ruj, sau doar un rimel, s-ar putea să facă diferența la ghișeu la bancă.
- Există pe internet milioane de filmulețe cu tot atâtea variante. Caută câteva cuvinte cheie în engleză (small eyes, big eyebrows, brown long hair etc.) și identifică 4-5 variante care s-ar putea potrivi tenului și ochilor tăi. Încearcă-le și alege-ți două pe care să le poți face oricând, în 10 minute. S-ar putea ca într-o zi această abilitate să facă diferența.
- Ultimul dar nu cel din urmă…dacă ai avut o experiență neplăcută la salon cu un machiaj de nuntă…ca orice întâmplare singulară, nu e ok să generalizezi. Artista-machioză nu are nicio vină. Experimentând, doar tu poți descoperi cum să scoți la suprafață frumusețea interioară! A mea sigur conține roz la exterior
Pentru mine călătoria continuă. Trusa din fotografie e o achiziție nouă. Urmează să încerc de acolo diverse combinații în lunile următoare – ”to unlock my creativity” și pentru că îmi place să petrec timp cu mine însămi, în oglindă, colorând.