Learning Agility este abilitatea primordială pentru viitor. Ce înseamnă și cum ți-o poți antrena?

19/05/2021

Agilitatea de învățare nu este un concept nou, dar a durat ani de zile pentru a demostra că există și pentru a dezvolta instrumentele necesare pentru a o putea măsura.

Agilitatea de învățare (sau learning agility) reprezintă, pe scurt, arta și știința de a învăța să înveți, să te dezveți, să reînveți în funcție de nevoile tale din prezent și anticipat pentru a obține ce îți dorești de la viitor.

E formată dintr-un set de instrumente complexe care te ajută să înveți ceva nou și apoi să transpui acel lucru în altă parte, într-o situație complet diferită.

De exemplu: Înveți pe cont propriu o limbă străină de la zero. După primele cuvinte îți dai seama care este sintaxa de bază, și atunci când nu îți este explicat totul în amănunt. Înțelegi cum să umpli golurile ca să ajungi la rezultatul final corect.

Astfel îți dezvolți abilitatea de a te descurca și a pune cap la cap informații insuficiente, abilitate pe care o vei putea pune în aplicare, de exemplu, la job.

Primești un proiect, nu ai toate detaliile și persoana de contact nu îți răspunde. Reușești să te descurci pe cont propriu tocmai datorită acestei abilități.

Așadar, agilitatea de învățare e abilitatea de a te descurca într-o situație nouă folosind experiențe din trecut, care te ajută să înțelegi situația și să o descurci. Astfel rezolvi problema complexă, iei decizia dificilă, înveți din proces și repeți procesul la un nou nivel.

Înseamnă să fii deschis la idei noi, să aduci inovații direct din experiențele tale și din ale altora din domeniu, pe care îi asculți.

Îți dezvolți continuu capacitatea de înțelegere, crești continuu pe planuri multiple pentru că aplici ceea ce înveți într-un domeniu în toate aspectele vieții tale - atunci când situația o cere.

Ne naștem cu agilitatea de învățare și învățăm autonom până când...unii o pierdem. Copilul mic învață să meargă din instinct. Tot instinctiv mama îl ajută. Pe parcurs, uneori ajutăm prea mult. În școală se dau indicații, nu sunt permise părerile personale (nici, de exemplu, despre ce a vrut să zică Eminescu în versul 5, strofa 2, darmite despre alte lucruri cu impact mai mare asupra vieții noastre, cum ar fi educația sexuală). Așa că...învățarea autonomă dispare. După părerea mea sub 30% din tineri știu și practică învățarea autonomă. Poate dezvățarea le vine încă natural, ”pietrificându-se” în obiceiuri abia după 27-30 de ani. Din fericire, învățarea autonomă se poate antrena de la zero în orice stadiu al vieții. Pe măsură ce îmbătrânim, din ce în ce mai greu și doar dacă miza este foarte mare, pentru că adulții nu învața nimic de ”flori de măr”.

David F. Hoff, care a scris o carte de referință despre learning agility (pe care v-o recomand), spune că ”există un nivel general de learning agility pe care fiecare dintre noi îl posedă. Learning agility poate fi asemănată cu un rezervor de energie și unii dintre noi avem rezervorul mai plin, alții mai gol. Cât de plin este, se traduce în energia sau înclinația ta de a te pune în situații în care trebuie să faci ceva ce nu ai mai făcut înainte.” Cât de recent ai făcut CEVA pentru prima oară fără să îți fi fost impus?

Teoretic contextele noi (ex. pandemia) te pun în situația de a ieși din zona de confort și de a face ceva nou. Dacă însă ești instabil emoțional din cauza noului context, sunt șanse mult mai mici să fii agil în învățare. Dacă faci parte din cei care cred că lucrurile ”li se întâmplă” și ”nu le pot face să se întâmple”, din nou, scad șansele să fii agil în învățare. Dacă personalitatea ta (vezi ”big five”) are scor bun la ”agreabil”, ”deschis”, ”conștiincios”, sunt șanse mari să fii mai agil în învățare.

Este learning agility necesar doar pentru lideri?

Eu zic că nu, însă e prioritară pentru lideri! Perspectiva corporate este ca learning agility înseamnă dezvoltarea potențialul de a te descurca în situații viitoare și a fost studiată elaborată „într-un dosar serios”, de Korn Ferry – lider global în consultanță și îndeosebi în domeniul resurselor umane.

Ei spun că agilitatea de învățare este un indicator clar pentru candidații ”high potentials” pentru că:

  • ”doar 15% din angajați sunt agili în învățare”
  • ”companiile cu executivi cu abilități ridicate de learning agility au profit cu 25% mai mare decât organizații similare”
  • ”executivii cu un nivel ridicat de learning agility, toleranță pentru ambiguitate, empatie și fluiditate socială sunt de 5 ori mai engaged”
  • ”persoanele cu learning agility ridicat sunt promovate de 2 ori mai repede decât cele cu learning agility scăzut”

Așadar e crucial să identifici și să dezvolți această competență, ca om de resurse umane și la nivel individual.

Conform Korn Ferry agilitatea de învățare are 5 componente:

  • Mental agility – definită ca interesul pentru a învăța lucruri noi, a vedea contexte din perspective noi, pasiunea pentru a adresa întrebări și a asculta răspunsurile primite.
  • Social agility – definită ca interes pentru oameni noi, pentru ce au ei de zis, dorința și plăcerea de a învăța despre culturi noi și de a vedea calitățile celor din jur.
  • Change agility – definită ca entuziasm și dorință pentru transformare, în căutare continuă a ”next best thing”.
  • Results agility – definită ca dorință pentru rezultate și interes în a îi ajuta și pe ceilalți să reușească.
  • Self-awareness – pentru a putea învăța, e necesar să îți cunoști propriile puncte forte și puncte slabe, să accepți feedback și să îl ceri pentru a ”îți aduce îmbunătățiri”.

Aceasta este perspectiva de consultanță organizațională și practic, poți evalua learning agility folosind instrumentele Korn Ferry în procesul de selecție al candidaților pentru roluri  executive, dar nu numai.

Learning agility însă nu este nouă și Korn Ferry oferă doar o perspectivă asupra acestei competențe.

Aparent learning agility a fost menționată prima oară de Alvin Toffler, un futurolog scriitor american (decedat). El zicea prin 1971 că ”analfabeții secolului 21 nu vor fi cei care nu știu să citească și să scrie, ci aceia care nu pot să învețe, să se dezvețe și să reînvețe.” Acum, 50 de ani mai târziu, majoritatea oamenilor tot nu știu ce e aceea ”learning agility” și din păcate mulți încă nu știu să citească și să scrie.

Mai recent, în 2012, Universitatea Columbia a conchis că learning agility este ”un mindset și o colecție corespunzătoare de practici ce permit liderilor să se dezvolte continuu, să crească și să folosească strategii noi ce îi pregătesc pentru problemele din ce în ce mai complexe cu care se confruntă în propriile organizații.”

Dr. W. Warner Burke de la Universitatea Columbia, a concluzionat după 4 ani de cercetări inițiale că oamenii care sunt mai ”learning agile” demonstrează această abilitate prin 9 comportamente: flexibilitate, viteză, experimentare, asumarea riscurilor pentru performanță, asumarea riscurilor interpersonale (accepți o dezbatere și părerile celorlalți), colaborare, colectarea informațiilor, cererea de feedback și reflecție. A dezvoltat apoi și un test de evaluare a learning agility din perspectiva celor 9 comportamente, și el disponibil companiilor.

Acesta ar putea fi numită ”perspectiva academică” și mă bucur că există, însă pare din nou creată pentru ”executive search recruitment”, ori nu doar liderii se confruntă cu probleme complexe.

Aș zice că nici perspectiva corporate, nici cea academică nu se potrivește omului de rând. Unei persoane obișnuite care vrea să învețe autonom, sau să reînvețe cum să fie learning agile. De asta am creat un curs cu ceva din amândouă și multe alte lucruri extra, ce compun practic perspectiva mea 😊. Totul a început cu problemele mele, evident. Poate nu complexe pentru alții, dar teribil de complexe pentru mine! Așa a apărut cursul despre care am tot povestit.

Practic, complexitatea unei probleme este ceva ”relativ” la percepția persoanei care o trăiește. De exemplu, pentru o mamă a mai sta un an acasă cu bebelușul în perioada 0-3 ani (când e dovedit științific că ”investiția” în el este una ce va da roade întreaga viață, no pressure moms from everywhere), versus a merge la job, este o problemă complexă cu o decizie dificilă.

Pentru un licean, a da la o facultate pe care nu și-o dorește, dar care i-ar fi achitată de părinții care și-o doresc, versus a-și lua un job pentru a își plăti și a da la facultatea pe care o dorește, este o problemă complexă cu o decizie ce îi poate influența o bună perioadă din viață, dacă nu toată. Așadar, eu cred că avem nevoie cu toții de un mindset ”learning agile” cu învățare, dezvățare și reînvățare continuă și de un set de practici filtrate și testate la nivel individual, ce ne dau puterea de a ne rezolva problemele complexe de viață (personală și profesională). În plus, oricâte teste am face, adevărul se ”vede pe teren”, în practică! Reușești să te ții de sport? Reușești să înveți singur germana? Reușești să te lași de fumat? Reușești să îți faci un plan de învățare pentru jobul de ”mamă de bebe de la 0 la 1 an”? Reușești să termini un curs pe Coursera? Sau...nici nu încerci, renunți după 1-2 încercări? Aici se vede learning agility!

Learning agility se poate antrena folosind învățarea autonomă (self-directed/designed learning în engleză)

O strategie bună pentru a îți antrena învățarea, dezvățarea, reînvățarea este ”self-directed learning” sau în română, ”învățarea autonomă”. Unii o mai numesc self-designed learning sau învățare liberă pentru că practic îți asumi responsabilitatea propriilor procese de învățare fără să ”aștepți să te învețe alții”.

Învățarea autonomă te ajută să aduci un mod nou de gândire asupra problemelor cu soluții învechite, care nu se mai aplică, să îți creezi propriile procese de învățare pe baza unor metode și tehnici care ți se potrivesc (indiferent dacă ele sunt sau nu folosite în școală). Să fii adaptabil, rezilient și să gândești inovativ, să fii liber!

Atunci când îți exersezi învățarea autonomă ai mai multe șanse să reușești în ce îți propui, pentru că:

  • Poți lua decizii mult mai rapid, bazându-te pe cunoștințele din multiple domenii și fără să ai nevoie de toate datele problemei.
  • Poți dezvolta soluții noi, adaptate situației particulare. Te descurci atunci când lucrurile se schimbă rapid și nu te sperie noutatea.
  • Știi cum să vezi o problemă din perspective diferite și să le folosești pe toate în rezolvarea ei.
  • Te poți dezvăța de obiceiuri vechi și chiar dăunătoare și poți instala unele noi
  • Îți poți însuși tehnici și metode de memorare și învățare care ți se potrivesc mănușă
  • Vrei, nu vrei, vei petrece timp cu tine și te vei cunoaște mai bine

Te dezvolți pe planuri multiple și astfel reușești să te descurci în orice situație. Nu le știi pe toate, dar ești încrezător că vei găsi soluția și știi că poți să înveți, să te dezvolți și să fii un bun lider pentru tine și pentru alții dacă îți dorești sau e nevoie.

Cum deprinzi învățarea autonomă?

Învățarea autonomă, dincolo de faptul că e o strategie de învățare, este o competență: există tehnici, metode și procese de învățare ce pot fi testate și practicate constant pentru a îți crește nivelul acestei competențe și a ajunge la ”mastery” ca în gaming. Mai presus de orice, învățarea autonomă este un mod de gândire.

Unul dintre primii pași pe care îi poți face atunci când vrei să exersezi învățarea autonomă este să analizezi relația ta cu învățarea, ce tehnici și metode folosești pentru a învăța și cum transpui în practică ceea ce înveți. Dacă ești hotârât(ă) să încerci pe propria piele, poți să te înscrii la cursul meu de ”Learning Agility Essentials” – Învățarea moarte n-are!

Dacă vrei să înțelegi în mare despre ce e vorba, te poți concentra pe următoarele 4 comportamente (poate mai puțin extraterestre decât povestea de mai sus) ale acestei competențe:

  1. Inovare: Aceasta implică punerea sub semnul întrebării a modului în care facem lucrurile cu scopul de a descoperi noi moduri de a privi situațiile. Inovarea necesită experiențe noi, care să ofere noi perspective și cunoștințe îmbogățite. Văd problemele din unghiuri multiple.
  2. Performanță: învățarea bazată pe experiență are loc cel mai adesea atunci când depășim o provocare necunoscută. Pentru a permite învățarea din astfel de provocări, este necesar să rămânem prezenți și absorbiti în situație, să ne gestionăm stresul provocat de ambiguitate și să ne adaptăm rapid pentru a putea performa. Acest lucru necesită abilitatea de a observa și de a asculta, dar  și abilitatea de a procesa rapid datele. Cei care au mindsetul de agilitate în învățare capătă noi abilități rapid și le integrează mai rapid decât cei mai puțin agili.
  3. Reflecție: a avea experiențe noi nu garantează că vom învăța din ele. Cei ce au un mindset de agilitate în învățare cer feedback și integrează informațiile pentru a-și înțelege mai bine propriile presupuneri și comportamente. În consecință, ei se cunosc foarte bine și pot avea o privire de ansamblu în ceea ce-i privește pe ceilalți și situațiile care apar. Conștiința de sine este unul dintre cei mai mari predictori al succesului.
  4. Risc: îți asumi „riscuri progresive” - nu cauți adrenalină, ci acel risc care duce către noi oportunități. Se oferă voluntari pentru locuri de muncă și roluri în care succesul nu este garantat, unde eșecul este o posibilitate. Se extind în afara zonelor de confort într-un ciclu continuu de învățare și consolidare a încrederii care, în cele din urmă, duce la succes.

Odată ce începi procesul o să observi că-ți este din ce în ce mai ușor să-ți dezvolți și să folosești învățarea autonomă.

E un proces continuu, dar e un proces plăcut - care nu doar că te ajută, dar te ține interesat indiferent de situația în care te afli.

Îți oferă autonomie și încredere în propria experiență și te împinge întotdeauna spre o versiune mai bună a ta. Hai să ne antrenăm împreună la curs!

Social media links

Plătește online

Echipa ByArmina - SC CRB COMERTRANSCONSULT SRL
Copyright 2020 - 2024 byArmina.com | byArmina.com foloseste cookie-uri | Termeni și condiții | Politică de confidențialitate
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram