Probabil că ai observat și tu că fiecare om învață într-un mod diferit. Sunt unii care se chinuie cu toate forțele să învețe ceva din carte la matematică, de exemplu, pe când alții învață ca și cum ar fi înghițit o carte de matematică într-o zi și toată informația li s-a absorbit direct în creier.
În același timp, dacă schimbi puțin contextul și învățarea devine mai axată pe experimente, ca în genul celor de matematică aplicată, rolurile se inversează - cel care înțelegea puțin acum înțelege mult mai multe și viceversa.
Asta se întâmplă fiindcă există 4 stiluri de învățare, iar dacă ești conștient ce stil de învățare te definește, vei știi cum să îți construiești experiențe de învățare de care te bucuri mai mult și din care chiar rămâi cu ceva.
Există multe teste pe care ți le poți face online care să-ți arate ce stil de învățare preferi. Îți recomand să îți faci câteva și să vezi în care dintre cele 4 stiluri de mai jos te încadrezi:
Dau dovadă de implicare maximă atunci când se confruntă cu o experiență nouă. Sunt deschiși la minte și nivelul lor de scepticism este redus, ceea ce înseamnă că se entuziasmează repede atunci când apare ceva nou la orizont. Filozofia lor de viață e „trebuie să încerc și asta, că doar o viață avem”. Au tendința de a acționa, și abia apoi de a lua în considerare consecințele. Preferă să rezolve problemele consultându-se cu ceilalți, prin brainstorming. Sunt oameni cărora le place să fie înconjurați de alte persoane și care adoră să fie în centrul atenției.
Oamenii care au acest stil de învățare sunt ideali pentru proiectele de grup și pentru activitățile care presupun schimburile de idei între mai multe persoane. În același timp, s-ar putea să aibă dificultăți în a se concentra ascultând prezentări pentru o perioadă îndelungată sau în a face analize și rapoarte.
Le place să privească orice situație de la distanță, să observe din mai multe perspective. Colectează cu migală informații și analizează date. Asta i-ar putea face să amâne mult și bine definitivarea unei concluzii în legătură cu ce au analizat. Preferă să fie prudenți, să asculte ce au alți oameni de zis și să intuiască modul în care va decurge discuția, și abia apoi să intervină cu punctele lor de vedere.
Reflectivilor le place să intre în detaliu pe un subiect și să își creeze propria bază de date cu informații relevante. Însă, atunci când îi pui să își prezinte ideile în fața unui grup de oameni, s-ar putea să întâmpine dificultăți.
Sunt persoane analitice care au o foarte mare atenție la detalii. Perfecționiste din fire, aceste persoane se bazează pe logică și raționalism pentru a pune cap la cap informațiile. Sunt foarte buni analiști, dau dovadă de gândire sistemică și se simt în largul lor când învață folosind materiale structurate și bine definite.
Cel mai des recunoști un teoretician dacă întreabă „Care e legătura dintre aceste două lucruri?” sau „Care e premisa de la care plecăm?”. În schimb, nu reacționează bine când sunt puși față în față cu incertitudinea sau când oamenii din jur nu iau în serios lucruri pe care ei le consideră serioase.
Adoră să testeze idei, teorii sau tehnici noi și să vadă dacă acestea au sens și atunci când sunt puse în practică. Sunt mereu în căutarea de idei noi și de moduri de a le aplica. Nu le place să stea la discuții foarte mult timp, ci vor să treacă la acțiune să vadă dacă ideea funcționează. Acești oameni văd problemele sau blocajele ca pe o provocare, și caută mereu metode prin care să se autodepășească.
Le place să-și prezinte punctele de vedere în grupuri de dimensiuni reduse. Nu sunt așa buni când vine vorba de discutat idei abstracte și nu le place așa de mult să intre adânc în detalii.
